Jurnal virtual

Unde este limita dintre jurnal personal şi spaţiul virtual? – se intreaba Simona, si ma intreaba si pe mine.

Well, binenteles ca limita e subiectiva. Si in cele mai multe cazuri, cred, instinctiva. Pentru mine, cel putin, asa este. Cand am deschis blogul (acum aproape 2 ani, deja!), nu mi-am propus: asta o sa scriu, asta n-o sa scriu. Totul a venit natural: scriam cand aveam chef, ce aveam chef.

Bine, la inceput e simplu; nu prea ai vizitatori/cititori. Te simti singur, doar tu si o pagina alba (desi virtuala) pe care scrii. E un sentiment de intimitate care se apropie foarte mult de vechiul ‘jurnal personal’ cu pagini de hartie pe care sigur il mai ai prin vreun sertar. Dar cu timpul, cresc vizitele, primesti comentarii, le raspunzi, ai deja cativa cititori fideli si te regasesti prin blogrolluri. Atunci mai scrii doar pentru tine? Sau te gandesti de doua ori inainte sa apesi publish?

E o chestiune de proportii cred. Eu scriu pentru mine 80% din articolele pe care le public, as aproxima. 20%? Pai da, pentru altii. Pentru ca impartasesc cu altii lucruri care mi-au placut (sau nu). Sunt recomadari: mi-a placut cartea asta, am descoperit melodia asta. Sigur ca scriu si pentru altii, pentru o lume intreaga, daca ne gandim. Spatiul virtual e nelimitat, nu?

Si inca ceva: public o poezie de a mea, o fotografie. A mea, creatia mea. O public doar pentru mine? Binenteles ca nu! O arat lumii: uite ce am facut eu! Sau scriu un articol, despre orice. Il scriu si spun: asta cred eu, voi ce credeti? Astept feed-back.

Aici e marea diferenta: jurnal personal esti doar tu si pagina; spatiu virtual esti tu, pagina, si reactia celorlati.

In ceea ce priveste blogul meu, daca e sa il incadram intr-o categorie ar fi personale, nu? Nu e informativ, de muzica sau de divertisment – desi include si astea. In masura in care ma intereseaza si ma afecteaza, binenteles.

 Despre ce scriu: ce simt, ce imi place, ce descopar, sentimente, locuri, putin despre alti oameni (pentru ca cred in discretie), filme, muzica, copilarie, amintiri.

Despre ce nu scriu: politica (pentru ca nu ma intereseaza intr-atat de mult sa scriu, desi nu ma deranjeaza sa imi dau cu parerea), scandaluri, barfe (pentru ca nu ma intereseaza deloc), lucruri la care nu ma pricep, si nici lucruri foarte personale (Ei da, nu e un jurnal atat de personal!)

De ce scriu: ca sa nu uit. Ca sa imi amintesc cine sunt, cine am fost, ce este/era important pentru mine. Ca sa am o oglinda. Un loc unde sa ma regasesc. Si pentru ca imi place.

Cu sentimentul ca mi-am clarificat mie insami niste chestii, as vrea sa o intreb pe Luana: Unde este limita dintre jurnal personal şi spaţiul virtual? 

PS – Blogurile sunt jurnale virtuale, nu?

Invitatie la plaja

     

3. 3 zile pana la concediu. 1-2-3.

Mi-e  dor de 3 lucruri: mare, soare si nisip. Nimic original, dar nimic mai frumos.

Si tot gandidu-ma la mare, mi-am zis ca n-ar fi rau sa preiau de la HotCity leapsa cu ‘Invitatie la plaja’. Ca prea se potriveste.

Plaja mea preferata e aceasta:

Frumos, nu? Plaja se numeste, evident, Shipwreck Beach si este in gloful Navaggio din insula Zakynthos, Grecia. Vasul, care transporta tigari si alcool de contrabanda,  a naufragiat in 1983, din cauza furtunii.

Peisajul e superb, de pe plaja vezi doar o infinitate albastra-turcoaz, culoarea specifica a apelor golfului, iar la orele pranzului devine aproape verde. Nisipul e alb si fin, unde mai pui ca plaja este foarte intima, pentru ca se poate ajunge acolo doar cu vasul.

Daca ajungi pe plaja dimineata devreme, inaintea celorlalti turisti, ai sentimentul unui inceput de lume.

And now, if you excuse me, ma duc sa ma uit la fotografii din vacanta in Zakythos, ca  mi s-a facut dor. Ma anuntati daca castig?

Ce-as fi daca as fi…

Foto de aici.

o lună: August – albastru, verde si auriu. Nici prea devreme, nici prea tarziu.
o zi a săptămânii: Sambata.
o parte a zilei: Inserare. Nu apus. Cateva clipe inainte.
o direcţie: Oriunde.
o virtute: Speranta
o personalitate istorică: Cineva uitat de istorie
o planetă: Intotdeauna mi-a placut Jupiter. Don’t know why.
un film: Casablanca
un lichid: apa marii, intotdeauna.
o piatră: colorata.
un tip de vreme: zi insorita
un instrument muzical: chitara
o emoţie: Dor.
un sunet: ploaia batand in geam
un element: foc
un cântec: RHCP – Road trippin’ – nu stiu de ce, asa simt acum…
o carte: Caietul de la Talamanca
un scriitor: Cioran
personaj de ficţiune: o sirena roscata
oraş: Madrid
o aromă: iasomie inflorita intr-o seara de mai
o culoare: lila
un material: hartie colorata
un cuvânt: dor
o parte a corpului: umar sau o geana pe obraz
o expresie a feţei: melancolie
personaj de desene animate: Dee Dee
formă geometrică: triunghi
număr: 7
un mijloc de transport: tren (oricine vrea sa fie tren)
o haină: o esarfa

Leapsa vine de la Andreea si pleaca spre Simona

 

UPDATE

Am descoperit un joculet asemanator facut in urma cu ceva timp, mai bine de 3 ani. Ia sa comparam raspunsurile Spuneam atunci:

 Daca as fiu o luna, as fi… Septembrie, toamna aurie cu rabufniri de vara târzie.
Daca as fi o zi a saptamanii, as fi… Sambata, în plin week-end, singura zi fara griji.
Daca as fiu un moment al zilei, as fi… inserarea, amestec de culori si simtiri.
Daca as fi o planeta, as fi… Venus
Daca as fi un animal, as fi… un fluturas
Daca as fi un lichid, as fi… apa marii
Daca as fi un instrument muzical, as fi… o ghitara
Daca as fi un sentiment, as fi… nostalgia
Daca as fi un element, as fi… focul
Daca as fi o melodie… hmm… chiar nu pot alege un singur cântec… poate “I miss you” – Darren Hayes… poate “Luz, amor y vida” – Santana… poate “Creep” – Radiohead…
Daca as fi un fel de mâncare, as fi… o tarta de fructe
Daca as fi o parte a corpului, as fi… ochi
Daca as fi un parfum, as fi… mirosul iasomiei
Daca as fi un obiect, as fi… o carte
Daca as fi un desen animat as fi… Mica sirena
Daca as fi o figura geometrica, as fi… un triunghi (ce întrebari sunt astea? )
Daca as fi un numar, as fi… sapte
Daca as fi o tara, as fi… Espana!
Daca as fi o masina, as fi… Corvette
Daca as fi o culoare, as fi… Liliachiu
Daca as fi un oras, as fi… Venetia
Daca as fi o limba, as fi… Espanol!

              

Concluzii:

1. Unele lucruri nu se schimba niciodata.
2. Altele da.
3. Dar nu lucruri ‘fundamentale’ cum ar fi: coloarea sau numarul preferat
4. Inainte scriam chitara cu ‘ghi’ (doar pentru ca pe atunci gandeam in spaniola).
5. As vrea sa fiu un triunghi, dar nu stiu de ce.

Trecut

Foto de aici.

Simona ma indeamna sa imi rascolesc putin trecutul. Mi-e greu, mi-am spus. Azi, acum. Mi-e viata plina de prezent. Am uitat ce intrebari nu am rostit si mi-am iertat toate greselile.

Dar, iata, vine seara asta de vara si din balconul meu miroase a toate verile trecute. Coatele se sprijinesc pe marginea balconului si ochii privesc pe cerul negru ca pe un ecran de cinema pe care defileaza imagini a ceea ce a fost.

A fost asa:

Întrebarea pe care nu am rostit-o: Mai cantam putin?

Greşeala pe care nu mi-o iert: Nu cred ca am facut greseli de neiertat. Fata de mine, cel putin, nu am gresit. Si, cred eu, atata timp cat esti corect cu tine insuti, esti corect cu toti ceilalti.

Am plecat, deşi ştiam că pentru totdeauna: Nu am plecat de nicaieri pentru totdeauna. Revenirile sunt mereu posibile, daca locurile sunt dragi.

Am tăcut : Mult, mult timp. Locul cuvintelor era in mine, nu in afara mea.

Regret: Doar cateva cuvinte spuse cu rautate de copil.

Defect dintotdeauna: Incapatanarea, as spune.

Îmi lipsesc: Bucuriile mici, de copil. Zilele fara o grija. Timpul fara ore. Acel fel de a simti si vedea lucrurile. Prietenii imaginari.

Am renunţat: La ce imi era de prisos. La masti si jocuri si puneri in scena. La planuri. Niciodata la vise.

Am pierdut: Legaturi.

Am uitat: Nume, date, motive. Niciodata emotii.

Am aruncat: Pastrez tot. Colectionez clipe. Ca intr-un ierbar.

Nu am ştiut: Daca am facut alegerile corecte, dar nu mi-a pasat. Am ales un drum si am mers pe el, fara sa fiu tentata sa ma intorc la rascruce si sa il schimb. Si timpul m-a facut sa vad ca fiecare pas a fost facut in directia corecta.

În fiecare noapte: Visez mult, incurcat, interesant, frumos.

Definitii

Cafe avec Sourire ma indeamna sa defininesc niste cuvinte. M-am jucat mult timp de-a definitul, apoi mult timp m-am jucat de-a uitatul definitiilor. Acum ma plimb printre cuvinte si le gasesc sensul in oglinzi.

1. piatră – apasare, dulce sau amara, ceva de pastrat sau de aruncat de dorul cercurilor miscatoare

2. inimă – carte cu foi albe, pentru colectionat simtiri

3. infinit – un orizont prea indepartat pentru a fi vazut cu ochiul liber

4. negru – numitor comun, nu stiu de ce, dar nu neaparat negatie

5. buze - marginea unei lumi si inceputul alteia.

Eu nu gasesc acum alte cuvinte in mine, toate plutesc in jurul meu. Leapsa sa mearga la primul calator care trece pe aici si doreste sa se joace cu cuvintele.

I am Victor von Carben

   

Am indraznit sa fur de la Aimee o leapsa. Pai daca nu prea circula!?… Eu am asteptat si-am asteptat si nimic. Asa ca n-am mai rezistat si am furat-o. E prea draguta!

 Rules of the game:

1. go to Wikipedia. Hit “random” or click here. The first random Wikipedia article you get is the name of your band.
2. go to “Random quotations” or click here. The last four or five words of the very last quote of the page is the title of your first album.
3. go to Flickr and click on “explore the last seven days” or click here. The third picture, no matter what it is, will be your album cover.
use Photoshop or similar to put it all together.

  

Here we go:

Cred ca as canta ceva gen Radiohead, cu mesaj usor paranoic si as fi difuzata in heavy-rotation pe Mtv2.

Unnecessary information:

• Victor von Carben a fost un rabin german care s-a convertit la catolicism.
• Citatul complet este: “Sometimes I think the surest sign that intelligent life exists elsewhere in the universe is that none of it has tried to contact us.”, apartine lui Bill Watterson si e chiar amuzant.
• Fotografia e luata de la Ellen.

Trimit leapsa mai departa catre toti cei din blogroll si catre oricine mai doreste.

Parfum in pragul unei crize de personalitate

    

     

Ah, e atata risipire in mine! De parca ar fi dat cineva SHIFT + DELETE sufletului meu; ca in scena aceea din Simone, mi se risipesc celulele, impinse in afara mea la fiecare puverizare. Mi-e greu sa spun cuvantul suflet; mai degraba invalamaseala de sentimente. Si asta pentru ca sufletul e un cuvant atat de rotund! E conturat, e definibil. Iar ce-i in mine e departe de orice definitie.

Miile de particule din mine sunt identice, dar se ating unele de altele fara sa se recunoasca. Iar eu le simt ca franturi din lumi diferite, bucati de oglinda in care recunosc parti din mine, dar puzzle-ul refuza sa prinda forma. Sunt un amestec. Sunt doar un biet parfum patetic.

Pe pagina de prezentare din catalogul colorat scrie ca eu sunt bergamota, portocala, petale de iasomie.  Sunt eu asa ceva? Sunt toate astea? Sunt doar astea? Cine hotaraste, cine delimiteaza, cine ma cunoaste mai bine decat ma cunosc eu?

Ce se intampla cu picaturile mele dupa ce imi sunt smulse: le pierd pentru totdeauna, le pastrez amintirea…? Nu le pot pierde, nu. Pentru ca le simt inca ale mele mult timp dupa ce au poposit deja pe pielea alba, pe lobul urechii sau pe gat. Si insasi locul acela cald si alb si catifelat, atins de bucatica rupta din sufletul meu, devine parte din mine.

- Si totusi, eu cand ma risipesc, ma pierd?

Nu stiu care sunt limitele mele. Este conturul sticlei acestea conturul sufletului meu? Pana unde traiesc eu? Pot exista oare si dincolo de ea? Si ce se va intampla cu mine cand ultimele particule vor fi pulverizate?

O mana se intinse spre sticluta albastra si inca putin din sufletul parfumului muri pe piele, alunecand pe un gat alb.

~~~

Leapsa e primita de la Luana si e un ecou al apelului la imaginatie facut de Catalin. Eu o sa dau leapsa mai departe Simonei, care pare sa aiba chef de scris si Andreei, care pare sa nu mai aiba chef de scris. Simona, scrie despre o carte, Andreea – ce zici de o fereastra?

Regula: Daca esti lepsuit, inseamna ca tre’ sa scrii despre un obiect. Poti sa o faci in ce stil vrei tu amuzant/informativ, etc.

The L Words

  

Lily a Luat o Leapsa de la Luana in Legatura cu Litera L. Ha!

Nume: Lily (neaparat cu ‘y’? *emoticon care ridica o sprinceana intr-un mod persiflant*)

Câteva cuvinte din 4 litere: lama, lupa, lemn

Numele unui băiat: Laurentiu

Numele unei fete: Laura

O ocupaţie: Lancer. Free-lancer.

O culoare: Lila, intamplator, chiar culoarea mea preferata.

Ceva ce să porţi în viitorul apropiat: Little black dress. Ha!

Un nume de mâncare: Linguini puttanesca. (N-am mancat, dar as manca.)

Ceva ce găseşti în baie: Lantul de la dopul cazii

Un loc: Londra

Un motiv pentru întârziere: Lenea. Intotdeauna lenea

Ceva ce ai urla: La naiba!

Un titlu de film: Lock, Stock and Two Smoking Barrels

Ceva de băut: Limonada

Un grup muzical: Luna Amara

Un animal: Leu

Un nume de stradă: Aleea Lebedelor, paralel cu Aleea Cocorilor. (Habar nu aveam ca exista strazile astea in Braila )

O marcă de maşină: Lotus Elise – nu ma pricep absolut deloc la masini, am facut o alegere buna??

Titlul unei melodii: Let It Be (The Beatles)

    

  

Ana, Ilipili, Nikoxz – aveti chef de joaca? Raspunsul trebuie sa inceapa cu litera cu care incepe numele vostru.

Ma joc

de-a leapsa. Luata de la Deste (si de la Ilipili! ). Multumesc frumos. Asadar:

 SUNT:  in cautarea unui cuvant care sa ma defineasca.

PASTREZ: tot ce m-a facut fericita la un moment dat; de cele mai multe ori asta inseamna amintiri prinse in cuvinte si imagini sau mici nimicuri ce poarta clipe in ele.

MI-AS FI DORIT: sa fac mai multe decat fac acum.

NU IMI PLAC: zilele care se termina in ‘i’

MA TEM: de foarte putine lucruri, really. Que sera, sera!

AUD: voci?

IMI PARE RAU: este ceva ce spun foarte rau si doar cand I really really mean it. In general nu fac lucruri pentru care sa fie nevoie sa imi cer scuze.

IMI PLACE:  – imi plac atat de multe lucruri, incat as avea neavoie sa folosesc pluralul. Dar cel mai mult imi place sa descopar – whatever that means!

NU SUNT: constanta, I guess…

DANSEZ: mai putin decat obisnuiam. I have to fix this!

NICIODATA: sa nu spui niciodata?

PAR: altfel decat sunt de fapt. Cred. Nu stiu.

PLANG: de emotie, foarte des. De tristete, foarte rar.

NU SUNT INTOTDEAUNA: dispusa sa ‘las de la mine’. Asta nu e tocmai un lucru rau.

NU IMI PLACE DE MINE: atunci cand aleg calea mai usoara, cand evit sa deal with the problem.

SUNT CONFUZA: in ceea ce priveste datele, anii. Le incurc mereu.

AM NEVOIE: de putine lucruri, dar sa fie fiecare la momentul potrivit.

AR TREBUI: sa fiu mai… hmm… implicata in proiecte. Sa zic asa. 

VREAU SA DAU: leapsa asta mai departe Simonei.

 

Uneori imi doresc…

Am gasit leapsa pe Catalin Ticheru’s blog si desi am lasat si acolo un comentariu, cred ca orice subiect legat de ‘as vrea sa’-uri merita tratat mai pe larg. Asa ca:

• Uneori imi doresc sa pot controla timpul (alteori imi doresc sa pot uita de timp).
• Uneori imi doresc sa ma implic in mai multe proiecte. Uneori imi doresc sa am mai mult initiativa si mai mult curaj.
• Uneori imi doresc sa tin minte mai multe lucruri (dar apoi uit ca imi doresc asta).
• Uneori imi doresc sa fac cu totul altceva decat fac acum.
• Uneori imi doresc sa fi jucat tenis de cand eram mai mica (cine stie ce Stefi Graff as fi ajuns pana acum ).
• Uneori imi doresc sa particip la Survivor.
• Uneori imi doresc sa sun pe cineva cu care nu am mai vorbit de mult doar ca sa ii spun ca imi este dor de el/ea.
• Uneori imi doresc sa mai fac o facultate. (Mi-e dor de o sesiune) (I know, I’m a wierdo! ).
• Uneori imi doresc sa public o carte. (Uneori imi doresc sa pot scrie ceva care sa merite publicat).
• Uneori imi doresc sa ma pot intoarce pentru cateva clipe in trecut, sa retraiesc anumite momente.
• Uneori imi doresc sa stiu cum ar fi aratat viata mea daca as fi ales alte drumuri.
• Uneori imi doresc sa fie tot timpul numai vara. Uneori (rareori) imi doresc sa fie numai frig si alb.
• Uneori (deseori) imi doresc sa cunosc fiecare bucatica din lumea asta.
• Uneori imi doresc sa plecam de nebuni prin tara, fara planuri si fara bani.
• Uneori imi doresc sa il iau pe el de mana si sa mergem undeva unde sa fim doar noi.
• Uneori reusesc sa fac ceea ce imi doresc.  

Voi? Ce va doriti uneori?…