Parfum in pragul unei crize de personalitate

    

     

Ah, e atata risipire in mine! De parca ar fi dat cineva SHIFT + DELETE sufletului meu; ca in scena aceea din Simone, mi se risipesc celulele, impinse in afara mea la fiecare puverizare. Mi-e greu sa spun cuvantul suflet; mai degraba invalamaseala de sentimente. Si asta pentru ca sufletul e un cuvant atat de rotund! E conturat, e definibil. Iar ce-i in mine e departe de orice definitie.

Miile de particule din mine sunt identice, dar se ating unele de altele fara sa se recunoasca. Iar eu le simt ca franturi din lumi diferite, bucati de oglinda in care recunosc parti din mine, dar puzzle-ul refuza sa prinda forma. Sunt un amestec. Sunt doar un biet parfum patetic.

Pe pagina de prezentare din catalogul colorat scrie ca eu sunt bergamota, portocala, petale de iasomie.  Sunt eu asa ceva? Sunt toate astea? Sunt doar astea? Cine hotaraste, cine delimiteaza, cine ma cunoaste mai bine decat ma cunosc eu?

Ce se intampla cu picaturile mele dupa ce imi sunt smulse: le pierd pentru totdeauna, le pastrez amintirea…? Nu le pot pierde, nu. Pentru ca le simt inca ale mele mult timp dupa ce au poposit deja pe pielea alba, pe lobul urechii sau pe gat. Si insasi locul acela cald si alb si catifelat, atins de bucatica rupta din sufletul meu, devine parte din mine.

- Si totusi, eu cand ma risipesc, ma pierd?

Nu stiu care sunt limitele mele. Este conturul sticlei acestea conturul sufletului meu? Pana unde traiesc eu? Pot exista oare si dincolo de ea? Si ce se va intampla cu mine cand ultimele particule vor fi pulverizate?

O mana se intinse spre sticluta albastra si inca putin din sufletul parfumului muri pe piele, alunecand pe un gat alb.

~~~

Leapsa e primita de la Luana si e un ecou al apelului la imaginatie facut de Catalin. Eu o sa dau leapsa mai departe Simonei, care pare sa aiba chef de scris si Andreei, care pare sa nu mai aiba chef de scris. Simona, scrie despre o carte, Andreea – ce zici de o fereastra?

Regula: Daca esti lepsuit, inseamna ca tre’ sa scrii despre un obiect. Poti sa o faci in ce stil vrei tu amuzant/informativ, etc.

what love means

   

   Foto de aici.

 

Citeam zilele trecute pe net despre cum vad copii dragostea. Sunt geniali, ca de obicei! O definesc cu induioasatoare inocenta asa:

        

•  ”When my grandmother got arthritis, she couldn’t bend over and paint her toenails anymore. So my grandfather does it for her all the time, even when his hands got arthritis too. That’s love.” – Rebecca – age 8
•  ”When someone loves you, the way they say your name is different.
  You just know that your name is safe in their mouth.” – Billy – age 4
• “Love is when a girl puts on perfume and a boy puts on shaving cologne
  and they go out and smell each other.” – Karl – age 5
• “Love is when you go out to eat and give somebody most of your French fries without making them give you any of theirs.” – Chrissy – age 6
• “Love is what makes you smile when you’re tired.” – Terri – age 4
•  ”Love is when my mommy makes coffee for my daddy and she takes a sip before giving it to him, to make sure the taste is OK.” – Danny – age 7
• “Love is what’s in the room with you at Christmas if you stop opening presents and listen.” – Bobby – age 7
• “Love is when you tell a guy you like his shirt, then he wears it
  everyday.” – Noelle – age 7
• “Love is like a little old woman and a little old man who are still
   friends even after they know each other so well.” – Tommy – age 6
• “Love is when your puppy licks your face even after you left him alone all day.” – Mary Ann – age 4
• “I know my older sister loves me because she gives me all her old clothes and has to go out and buy new ones.” – Lauren – age 4
•  ”When you love somebody, your eyelashes go up and down and little stars come out of you.”  – Karen – age 7
• “You really shouldn’t say ‘I love you’ unless you mean it. But if you mean it, you should say it a lot. People forget.” – Jessica – age 8

         

In primul rand, mi-a dat o dorinta nebuna de a saruta pe obrajori orice copilas mi-ar fi aparut in cale pentru felul lor de a vedea lucrurile in forma cea mai simpla! In al doilea rand, it made me think… daca am si eu o definitie despre dragoste… Well, I don’t. Dar am cateva… sa le zic pareri?… mai degraba concluzii la care am ajuns cu timpul:

     

•  Iubirea inseamna comunicare + echilibru + timing.
•  Iubirea exista doar daca e reciproca. O iubire unilaterala e doar pseudo-
•  Cand iubesti o persoana, nu poti sa o iubesti decat cu totul. Si daca trebuie sa spui pentru ce o iubesti, o sa incepi sa enumeri lucrurile cele mai mici si aparent nesemnificative.
•  Indragostitii isi creeaza propria lor lume mica, ai carei singuri locuitori sunt ei doi.
•  Nu poti iubi pe altcineva fara sa te iubesti pe tine.
•  Cateodata momentul creeaza dragostea, dar de cele mai multe ori dragostea creeaza momentul.
•  Dorul face parte din iubire. Dorul face parte din orice, pentru mine.
•  Orice iubire trecuta, pierduta sau gonita, ramane totusi parte din tine.
•  Iubirea depinde de timp.
•  Prefer sa spun ‘iubire’ nu ‘dragoste’. Nu stiu de ce.

         

         Ma intreb, voi la ce concluzii ati ajuns despre iubire?

            

a scrie

 

 

Cred ca de mult nu am mai avut atata chef sa scriu.

Si sa scriu, in nonsens si lipsa de romantism. Sa scriu cu cuvinte scurte si reci, fulgi marunti de zapada. Realitate ca suprafata inghetata a unui lac. Timpuri si locuri albe. Rece. Sticlos.  

E poate doar iarna.  

~~~  

El imi spunea uneori ca daca schimbi ordinea cuvintelor, noul sens te va surprinde.

Eu obosisem sa ii spun ca nu un sens nou cautam eu.  

~~~  

Imi plac cuvintele mici.

Nu e nimic nou aici.    

~~~  

Trebuie sa imi caut cuvintele vechi.

Sunt multe lucruri uitate. Sunt si multe lucruri schimbate, da.

Am nevoie ca oglinzile sa distorsioneze mai mult.

De aceea caut ochiuri de apa.

not swallowed in the sea

Foto de aici.

Sunt fericita, pare-se. Mi s-au văzut zâmbete în ochii unor oameni. Mi s-a spus şi că port petale de flori în palme, ceea ce n-are cum să nu mă facă fericita. Şi chiar se pare că într-o seara am fost văzuta impletindu-mi rasul cu valurile marii. Aşa că mă bucur să-ti spun că sunt fericita. Atât de fericita, încât scutur oglinzile, asteptand să cada din ele ceva care să-mi permită să fiu trista din nou.

Nume

Tacere e numele locului.

Alb e numele sentimentului.

Rece e numele viitorului.

 

Ceata e numele timpului.

Clipa e numele timpului.

Tacere e numele timpului.

 

Timpul e tacut.

 

Taceri noi mi se incalcesc in suflet, alaturi de sentimentele vechi.

 

Toamna e numele meu.

Cuvinte.

Durere. Toamna.
Frunze. Zumzet. Fluturi.
Ochii mei. Toamna. Soare.
Vis. Drum. Tristete. Tarziu.
Toamna.
Ratacire. Noapte. Cuvinte.
Vis. Tu. Frunze.
Toamna. Devreme. Soare.
Cine? Eu. Unde esti?
    E prea toamna.
    Undeva intre mine si tine.
    Asteapta-ma.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sunt la jumatatea drumului dintre mine si tine, dar nu stiu incotro ma indrept.
Inainte, spre tine?
Inapoi, in mine?

Unsprezece

     

 De aici

          ”Ceea ce nu înţelege lumea în legătura cu zilele de naştere şi nici nu-ti spune nimeni niciodată, este că atunci cand ai 11 ani, ai totodata 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2 şi 1 an. Şi cand te trezeşti în ziua în care implinesti 11 ani, te astepti să simţi că ai 11 ani, dar nu-i aşa. Deschizi ochii şi totul este ca ieri, numai că este azi. Şi nu simţi deloc că ai 11 ani. Simţi ca şi cand ai avea tot 10.

           Ca şi în alte zile, ai putea să spui ceva prostesc, şi asta este partea care te face să fii încă de 10 ani. Sau poate că în unele zile simţi nevoia să stai în poala mamei pentru că eşti speriat, şi asta este partea aceea din tine care are 5 ani. Şi poate că într-o zi, cand ai să fii deja mare, vei simţi nevoia să plângi ca şi cand ai avea 3 ani, şi nu-i nimic rău în asta. Aşa-i spun mamei cand este trista şi îi vine să planga. Poate că se simte ca la 3 ani.”

        In fiecare an, in jurul zilei mele, imi aduc aminte de textul asta.

 

Tarziu.Demult.

Poza de aici.

De ce tac, mă întrebi. Tac pentru că tu eşti trist când tac. Tac pentru că lumina vibreaza altfel când tac. Tac pentru că ochii tai au alta culoare când tac. Tac pentru că singuratea e mai calda când tac. Tac pentru că tu te gândeşti la mine când tac. Tac pentru că eu am alta voce când tac. Tac pentru că tăcerea se spune fără ocolisuri.

Marea te spala si te sareaza

Am privit marea cu ochii deschisi, insetati, dornici s-o cuprinda toata.

Era o lumina involta si un aer limpede si tare, pe care mi se parea ca l-as putea pipai. O pulbere de aur aprins juca intre cerul inalt si marea grea.

Am respirat adanc adierea sarata si m-am simtit cu ea, cu soarele, cu apa, cu nisipul si cu zgomotul de valuri din nou copil, din nou eu insami, adevarata si libera cum nu mai fusesm niciodata.

Daca ma uit acum bine, bine de tot, voi lua cu mine fiecare fir de nisip, fiecare val, fiecare tipat de pescarus…

Drumurile se fac pas cu pas

 

 

Poza de aici

 

Drumurile se fac pas cu pas.

Cuvintele se spun litera cu litera. Sau, ma rog, silaba cu silaba.

Oricum ar fi, sunt obositoare. Si drumurile si cuvintele. Si silabele. Taci.

Te rog taci. Vreau sa iti smulg silabele din maini si sa le arunc departe, in urma. Pe drumul pe care l-am strabatut pas cu pas.

 

Un pas o silaba un pas o silaba. Obositor obositor. Taci.