^_^

26 06 2008

 

Poza de aici

Acum, in acest moment, mi-e dor dureros de dimineti reci, de mine copil la tara, trezindu-ma devreme devreme sa plec la braila, vrand sa dorm, de-abia putem sa deschid ochii, ma imbracam in graba si intre cearsafuri, ieseam afara apoi, toata friguroasa si cerul era inalt si negru si plin de stele si luna ne conducea la autobuz ^_^ si imi placea sunetul pasilor nostri grabiti pe ciment, si cerul se albastrea incet incet, si autobuzul venea, mirosea a praf si a somn, inchideam ochii, ma lasam leganata, visam ^_^ si soarele rasarea intotdeauna in dreapta mea, cand luam curba spre braila, si il priveam printre gene, lumina diminetii se cernea pe fata mea calda de somn si ma intrebam cum de floarea-soarelui se intoarce mereu cu fata la soare si probabil ca ma intrebam si alte lucruri, copil mic ce eram ^_^ si probabil ca visam vise mici si atunci, cu prieteni ca vicky si diana si mica (pe unde-or fi acum?) si cine stie ce surprize de la gume de mestecat sau topogane deasupra chiuvetei ^_^ cred k si la el visam atunci, la marian, asa cum stiam sa visez atunci, nu-mi aduc aminte exact cum, probabil tot dureros, sau poate mai usor, poate ca un copil mic ce eram…

 At the moment, everything is happening really fast, but inbetween all the chaos there is a funny sort of order that lets me breathe for a few seconds before the world is all over the place again.

 „Who are you? How much silence is there inside you?”

 pain is inevitable, suffering is optional.

 


Acțiuni

Information

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: