nuttin’

4 10 2008
No, si uite cum e deja octombrie. Si sambata, deja? Am o durere groaznica de cap. Ah.
 
Ma dor si ochii si incep sa imi pierd rabdarea de a citi, astepta, respira. Ah, ah.
 
Ieri aproape ca am plans. E tare ciudata starea asta: vreau sa plang si nu vreau sa vreau sa plang. Motivul e o veste proasta, care ar putea la fel de bine sa fie doar un pretext. Sa recitesc cuvintele lui sau sa ma gandesc la ce inseamna relatia noastra e ultimul lucru pe care vreau sa il fac. Aproape ca prefer sa fiu pusa in fata faptului implinit, sa nu ma fi anuntat niciodata. La un moment dat se va intampla si asta si sunt curioasa cum voi reactiona, cat de tare o sa ma doara si pe cine o sa urasc. Pentru ca o sa am nevoie sa urasc pe cineva.
 
Timpul asta plin de ore e tare obositor. Desi la servici am fost mai libera in ultimul timp, pana si asta ma oboseste. Timpul asta tacut, in care am ragaz pt lucruri placute e doar o amagire. Cuvintele cad grele apoi, ca nuci mari si verzi din copac. Sau s-ar putea sa fie castane maro.
 
Astazi m-ar trezit cu gandul la love of my life, sunandu-ma dupa – cat? – doi ani. As if. Not-dreaming-ul asta e si mai greu de suportat decat visele normale. Am impresia ca nimic nu-mi este de ajuns, nimic nu-mi place peste masura, nici meciurile din Champions League, nici chipsuri, nici leneveala nu-mi e suficienta, nici nu e ceva care sa imi doresc cu adevarat. Parca doar frunzele colorate aprinse de soare mai ma insufletesc putin.
 
Si parca as avea chef sa ies la vanatoare de oameni si locuri si clipe, parca as avea chef sa rup bucati din viata (bucati mici de tot, firimituri), parca as avea chef sa ma legan in parcul vechi o zi intreaga, parca as pleca din nou la Brasov, dar totusi parca nu.
 
Parca toti oamenii au plecat undeva, habar n-am unde. Parca am pierdut ceva, habar n-am ce. Si sunt sigura ca nu am sa gasesc niciodata ce caut, desi nu caut nimic.
 
Mi se pare imposibil sa mai raman la servici inca 24 de minute.
 
Dar e week-end, asa ca imi voi incarca bateriile si voi porni din nou la pas sa descopr lucruri. Voi fura sau voi imprumuta momente. Vor fi culori si oameni si povesti. Voi dormi apoi. Mult. Si sper ca nu o sa mai doara.
 
Poate ca sunt ghinde pana la urma.

Acțiuni

Information

2 responses

11 10 2008
cafeavecsourire

E iar zambet si e iar octombrie. Durerea de cap e mai usor de suportat decat durerea care ciopleste sufletul, astfel incat octombrie trebuie sa fie luna durerilor de cap, iar nu a durerilor de suflet.
Sper ca azi sa te doara capul.

Numai bine, numai zambet.

11 10 2008
ammelie

Multumesc pt urare🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: