Diferitul

30 10 2008

 

Cautand mereu cu febrilitate ceea ce mie imi lipseste, mi se intampla deseori sa gasesc in altii exact aceleasi lucruri care si mie imi prisosesc. E familiarul meu, oglindit in cel ce imi apare in fata. In intalnirile cu astfel de oameni am acel sentiment al drumului de intoarcere acasa. De multe ori ma intorc apoi la mine cu un zambet, spunandu-mi ‘Te cunosc de undeva.’

Da, sa vad ca o piesa din puzzle-ul meu se potriveste si in puzzle-ul altcuiva ma face fericita. Ma intreb, atunci de ce mai caut cu atata incapatanare diferitul? Nu de putine ori am fost dezamagita de acesta cand l-am intalnit.

Nu vreau sa generalizez, in egala masura am fost si placut surprinsa de descoperirile noi. Si atunci, daca balanta nu e inclinata decisiv in nicio parte, de ce mereu la intrebarea ‘Ce cauti?’ raspund: Noul!

E vorba de oameni si de locuri, doua coordonate ale lumii oricui; lucruri in care te poti pierde sau te poti regasi.


Acțiuni

Information

4 responses

9 11 2008
ilipili

„celalalt” si „acelasi”, cred ca se referea foarte mult la ceea ce ai scris tu. Oamenii nu pot sa iubeasca cu adevarat decat ceea ce le lipseste. Si mor de dragul acelui ceva. Asa e si cu visele, ceva ce ne lipseste. In fine, nu stau acum sa dezbat cum e cu partea din noi pe care o simtim lipsa si pe care cautam sa o descoperim ca sa putem fi mai multumiti.
Si atunci, omul cauta acel nou, acel ce ii lipseste. Era o vorba a unui scriitor roman, pe care nu mai stiu cum il cheama – cred ca Dan Puric – ce se intreba raspunzand tot el: „La ce bun poetul? Aminteste de ploaie pe timp de seceta.” Si omul spera si viseaza. (sper ca nu m-am pierdut; sa revad ce-am scris si sa imi aduc aminte ce vroiam sa scriu😀 , ca nu vreau ca un comentariu sa fie prea lung – urasc sa plictisesc lumea doar cu lucrul asta- ).
Ai putea sa zici ca puzzle-ul tau se potriveste in puzzle-ul unei alte persoane pentru ca sunteti diferiti cand, de fapt, luptati sa completati acelasi puzzle. Sau ai putea sa zici ca puzzle-ul esti tu si ca exista o piesa care iti lipseste si, cautand-o, ajungi sa descoperi la un moment dat ca, de fapt, tu esti acea piesa lipsa si ai sa crezi apoi, reflectand un pic, faptul ca, paradoxal, esti ceea ce iti lipseste pentru ca tu iubesti ceea ce iti lipseste, si, cum spun marii poeti ai lumii, suntem ceea ce iubim.:) Dar asta e partea finala si emotionanta pe care o descoperim cand nici nu ne asteptam, cand ne descoperim pe noi.
In mod paralel, balanta face ca noi sa fim, in acelasi timp si in timpuri diferite, celalalt si acelasi. Acum, doar intuiesc filosofia unui roman scris deja si pe care nu am avut sansa inca sa-l citesc.🙂

cu drag,
ilipili.

10 11 2008
ammelie

Intotdeauna, cand iti dai timp sa cunosti un om, o sa ajungi sa descoperi ceva nou si despre tine. Indiferent daca omul acela iti seamana sau dimpotriva (ba cu atat mai mult daca este diferit, cred). Puzzle-urile astea care tot asteapta sa fie completate pot fi si ele asemanatoare sau pot avea doar cateva piese in comun.

Pe de alta parte, tu spui ceva interesant: ‘iubim ceea ce ne lipseste’. De ce? De ce iubim? Cum putem sa iubim ceva ce, de cele mai multe ori, nici nu stim ce este? Oare ceea ce ne lipseste si ceea ce cautam e ceva ce am avut odata si am pierdut?

Mereu ma pun pe ganduri comentariile tale🙂

14 11 2008
Cristian

Vorbim de „nou” cand totul este vechi… ! dar cautam in fapt acel ceva familiar, acel sentiment de „a fi acasa” si de a ne simti bine in „hainele vechi”…! Nu cred ca ne lipseste nimic; suntem inchisi si cenzurati de propriul „guvern”; de mintea noastra, in temnitele unor sabloane apartinand unei realitati false pentru care noi insine ne-am dat acceptul.

cam prea filozofic si abstract… :)))
I’m sorry…, mai alunec si pe alte culoare in calatoriile mele…😀
pe scurt: Noi ne stabilim linia orizontului si nu numai…!🙂

15 11 2008
ammelie

Cristian, spui tu ca noi cautam acel sentiment de ‘a fi acasa’. Cred ca ai dreptate si se pare amuzant ca, atunci cand gasim noul, tendinta noastra e sa-l reducem la acelasi numitor, il transformam in familiar. Care e doar un alt cuvant pt vechi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: