Nici o privire

12 10 2010
Cu ani  in urma simteam nevoia sa fac un mic review propriu fiecarei carti citite. Cand am inceput, eram copil si review-urile erau practic mici cometarii, ca la scoala.🙂 Cu timpul, indraznesc sa spun ca imi facusem un stil personal, review-urile erau parca ‘extrageri’ din corpul cartii; nu doar pasaje subliniate, ci stare, emotii, mood care se intindea peste intreaga carte, ca o pelicula.

Cu asta imi placea sa raman. Si imi place inca. Acea stare, acea clipa cand inchizi copertile pentru ultima data, cand insipiri toata povestea si toate cuvintele citite intr-o singura respiratie – asta caracterizeaza o carte pentru mine. Ce se aduna in mine in acel unic moment: placere, emotie, regret, cateva cuvinte ramase din mii citite, personaje pe care le-am indragit si de care imi va fi dor, personaje pe care nu le-am inteles si le voi cauta din nou, acel mic sfarsit al relatiei pe care o creasem cu cartea, cu asta raman. Si e semn bun cand zambesc. Chiar daca cartea a fost apasatoare, sfarsitul trist, pot zambi. Daca a fost frumos.

‘Nici o privire’ de Peixoto a fost frumoasa. Apasatoare, densa, trista in cel mai profund sens. Destine tulburi, greutatile vietilor purtate pe umeri timp de sute de ani, intelegeri care inseamna doar dezamagiri, dragostea care nu e niciodata implinita, morti dureroase care distrug alte vieti, o natura incremenita sub un soare apasator – cum pot fi toate astea frumoase? Peixoto le face. Cred ca voi deveni fan. Stilul lui, asemanator cu al lui Saramago, este totusi mult mai liric. De multe ori am avut impresia ca citesc poezie, nu proza. Metaforele lui sunt dense ca metalul topit, cuvintele repetate devin mantra, dialogurile rare fac din tacere un alt personaj.

Personajele in sine sunt mitice si mistice, lumea, satul, timpul – totul are dimensiuni simbolice, totul pluteste, se topeste, aluneca, fluid ca un tablou de Dali. Am recunoscut, mai degraba am intuit, pe tot parcursul lecturii, realismul magic pe care eu il asociez dintotdeauna afectiv cu Spania si cu America Latina. O alta senzatie pe care am avut-o tot timpul, a fost de spatiu protejat. Acea lume – are limitele ei; desi orizontul e deschis, e o lume in care nu poti patrunde si din care nu poti iesi.

Din principiu, nu imi plac cartile care urmaresc destinul mai multor generatii. Am spus din principiu, dar poate ar fi trebuit sa spun din gelozie. Nu-mi place sa imi pierd personajele de care ma atasasem si nici nu privesc cu ochi buni la inceput personajele noi. Totusi, aici tranzitia este atat de usoara, si atat de mult se pastreaza din parinti in copii, inca abia ca iti dai seama ca s-au schimabt generatiile. Vocile, gandurile, framatarile sunt aceleasi, persista parca indiferent ce omul care le gazduieste. Angoasa este atemporala.

Si angoasa aceasta te cuprinde si pe tine, ca cititor. Pluteste si deasupra ta, ca deasupra acelei lumi. Si, cumva, este si chinuitoare si frumoasa. Asa mi s-a parut cartea. Chinuitoare, frumoasa, intensa.E una din acele carti din atmosfera careia nu poti sa iesi prea curand.

Nu mai fac de multa vreme review-uri la carti. Nici acesta nu cred ca e un review. E doar o senzatie.

Cartea o puteti gasi aici.


Acțiuni

Information

One response

12 10 2010
Nici o privire - Ziarul toateBlogurile.ro

[…] Nici o privire Tue Oct 12, 2010 15:34 pm … Cu ani  in urma simteam nevoia sa fac un mic review propriu fiecarei carti citite. Cand am inceput, eram copil si review-urile erau practic mici cometarii, ca la scoala. Cu timpul, indraznesc sa spun ca imi facusem un stil personal, review-urile erau parca ‘extrageri’ din corpul cartii; nu doar pasaje subliniate, ci stare, emotii, […] […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: