un an vechi/un an nou

4 01 2010
Toata lumea Multi isi fac la rascruce de ani bilantul anului trecut si lista de rezolutii pentru cel ce vine. I used to do it too. I don’t anymore. Nu de altceva, ci doar de lene. Mi-e mai comod sa imi spun: am avut un an bun, imi doresc un an bun. (Nu neaparat si mai).

De altfel, bilantul oricum ar fi acelasi de anul trecut si de anii trecuti. Pana acum, de fiecare data, balanta in partea pozitiva a atarnat mai greu. Poate o fi un defect din fabrica. 😛 Sau poate am eu acel tip de memorie selectiva care pastreaza doar momentele frumoase. De fapt doar astea merita pastrate; cele mai putin frumoase trebuie transformate in lectii (adauga inteleapta de mine 😛 ) Bine, e si tare usor sa ramai cu momente frumoase, cand au fost atatea!

Concluziile sunt din nou aceleasi: e de ajuns sa fii tu insuti ca sa fii fericit (plecand de la premisa ca asta e scopul: sa fii fericit); daca esti onest cu tine, vei fi si cu ceilalti; daca ii inseli pe altii, te inseli si pe tine; conteaza si destinatia, dar ce frumos e drumul!; sa simti ca apartii cuiva si ca are cineva grija de tine e cel mai frumos lucru din lume; e fain sa visezi si sa te copilaresti; si mai ales, sunt atatea de descoperit!

Cat despre anul care vine a venit, mi-l doresc la fel: iubire, vise si calatorii, fotografii, prieteni si zambete, filme de vazut, muzici de ascultat, carti de citit, oameni de descoperit; Pentru ca din asta ni se compune micul nostru univers. Imi doresc sa tin aproape ceea ce mi-i drag. Imi doresc sa fac pasii potriviti la timpul potrivit, in toate domeniile. Imi doresc naiva, fericire. Imi doresc naiva fericire. (Cu si fara virgula.)

Iar voua, celor ce intrati din cand in cand pe aici, cititi, priviti si poate va si place :), va doresc sa fie anul asta croit exact pe masura voastra si accesorizat asa cum va place. 🙂

P.S. Astea cam seamana a bilant/rezolutii am impresia. Hmm… 🙂

Anunțuri




Presentiment

20 08 2009
             
Summer__s_Gone_by_amma_lirio
          
Eu zilele astea ma transform. Sau ma caut. In orice caz, nu sunt eu, asa cum ma cunosteam. Si imi dau seama ca nu mai sunt eu, asa cum ma stiam, de ceva timp.
 
Schimbarea asta m-a luat pe neasteptate, desi ea a venit usor usor. Cum si de ce s-a intamplat nu stiu (desi e usor sa spun ‘EL’)
 
Si mai mult decat atat, am impresia ca sunt in fata unei usi intredeschise in spatele careia ma asteapta o revelatie (E si asta un fel de presentiment al toamnei).
 
Vara a parut scurta timp de 2 luni, dar saptamana trecuta timpul s-a revarsat generos si a umplut clipele. Si iata cum soarele galben de sfarsit de august imi face sufletul sa miroasa a toamna, iar primele frunze galbene care il filtreaza imi incarca palmele cu greutatea dulce a copilariei.
 
Si un drum nu tocmai lung, doar nou si flori nu tocmai frumoase, doar colorate ma fac sa zambesc cu zambet de copil si sa simt trecutul sub talpi, paradoxal.
 
Si da, m-am umplut de vara zilele astea. Doar timpul care nu-si numara pasii, doar soarele si tacerea din mijlocul valurilor, firele de nisip ce aluneca printre degete sau putine scoici adunate si uitate, doar un drum lung in zori de zi, gari pustii si luminoase, un popas usor confuz, o inserare, o plimbare, el… asta e vara.
 
Si o seara lunga si rece cu o patura calda pe umeri, povesti cu dramatisme de liceeni pe terase, o incheietura subtire si calda prinsa pe o trecere de pietoni, vant in par si Iris pe faleza, we live under the same sky cu 2 oameni despartiti, fiori ca la primul sarut cand de fapt e al o mie-lea, el… asta e toamna.
 
Vreau fotografii, odata cu toamna. Vreau unghiuri si ceruri deschise, vreau sharp si blur, vreau macro, vreau culori. Vreau sa creez. Vreau sa scriu, sa citesc, sa descopar, sa inventez.
 
Sunt cuprinsa de freamat, zambet, soare inca.
                      




E frumos

4 08 2009

            

  • sa deschizi ochii dimineata si sa simti inca visele pe gene
  • sa razi cu lacrimi
  • sa te reintalnesti dupa multi ani cu un prieten vechi si sa vorbiti de parca au trecut doar zile
  • sa descoperi o fotografie frumoasa, plina de emotie
  • sa te plimbi noaptea prin oras, pe strazi pustii
  • sa rasfoiesti revista preferata
  • sa ti se spuna ‘Mergi cu mine?’
  • sa te trezesti imbratisata
  • sa asculti ploaia si sa te simti trist sau fericit
  • sa ti se spuna ‘te-am visat azi-noapte’
  • sa iti incapa tot ce vrei sa iei cu tine intr-un rucsac
  • sa miroasa a cafea dimineata
  • sa locuiesti la bloc la etajul 4 si totusi sa ai doua cuiburi cu randunele la usa si sa iti cante greierii la fereastra toata noaptea
  • sa primesti un trandafir galben fara nici cel mai mic motiv, doar pentru ca ai spus candva ca iti plac trandafirii galben
  • sa te vezi pe tine in privirea lui
  • sa ai mai putin de o saptamana pana la concediu
  • sa ai unghiile mov ca acum 7 ani (deja?)
  • sa se potriveasca perfect obrazul tau pe umarul lui
  • sa bei o limonada rece intr-o zi fierbinte
  • sa iti dai seama ca inca stii toate versurile de la As Long As You Love Me 🙂
  • sa faci o lista cu lucruri simple si frumoase care te fac fericita




Liquid

16 06 2009
      
d5c171b3d49266f2a24e6ebb42cc1b1b
Foto de aici.
    
Am momente in care ma simt lichida. Dupa-amiaza de duminica, inceput de primavara, vant inca rece umfla perdeaua, capul meu pe umarul lui. Muzica suficient de departe incat sa nu-i aud cuvintele, ci doar sa ii simt ritmul curgand prin mine. Tacerea din jurul nostru nu apasa, ci mangaie. Vantul starneste un parfum usor, atingand buchetul de frezii aproape ofilite. Ochii inchisi isi impletesc genele. Am impresia ca din degetul mare al piciorului stang imi picura pe podea stropi mari de vopsea verde. E completare.
 
Citesc, din cand in cand, cuvinte care imi vorbesc: ma cuprind, ma zguduie, ma ravasesc, ma mangaie. Am deseori impresia ca ele, cuvintele ma inteleg pe mine, desi cel mai probabil eu le inteleg pe ele. Si cuvintele acelea, ale altora, ma ating pe mine si ma transforma. Sunt picaturi mici de ploaie, clade sau reci, care imi aluneca pe piele. Si picatura dupa picatura, cuvant dupa cuvant, am impresia ca eu insami ma transform intr-un intreg corp lichid, pregatita sa ma revars. E inspiratie.
 
Sunt melodii vechi. Le ascult de cele mai multe ori din intamplare, ma surprind intr-un maxi taxi aglomerat sau intr-o sambata dimineata monotona la servici. Ma cuprind cu versurile si muzica lor si le imbratisez la randu-mi ca pe-un prieten vechi. Si imi izvorasc in suflet amintiri ale altor timpuri, parfumul vreunei nopti, emotiile vreunei iubiri. Imi izvoraste, mic si linistit, un rau ce poarta in el toata copilaria. Si imi umple sufletul. E liniste.
   
    




Where I belong

26 05 2009

Mi-e dor de mare in doua feluri, de-a lungul anului.

Primul e dorul care ma cuprinde de obicei la sfarsit de septembrie. E un dor galben linistit si resemnat; stiu ca nu o voi revedea curand. Anul trecut am fost norocoasa: am vazut-o in octombrie, albastra si linistita, intr-o zi plina de soare si am vazut-o in noiembrie, verde si furioasa, in ziua in care la mare a plouat si in orasul lasat in urma a nins.

Si apoi e dorul ce se strecoara dureros la inceput de mai. E nerabdare, e vis adanc, e dor de prietenul vechi a carui revedere o simti aproape.

Si au fost acum 4 zile de mai. Zile in care m-am plimbat pe tarmurile ei, prin locuri pe unde n-am mai fost. Am vazut-o de la mamaia pana la Cap Aurora. I-am vazut fetele si i le-am prins in fotografii.

M-am intors de la mare acum 2 zile, cu imagini si amintiri si dor inca si mai mare de timp si nisip si valuri. Am adus cu mine:

– Marea si culorile ei

Picture 523

Picture 553

Picture 732

– Soarele, un rasarit, un apus, lumina prinsa in stropi de apa

Picture 294

Picture 288

Picture 285

– Flori multe, si mai ales iubitii mei maci

Picture 829

Picture 606

Picture 789

Picture 840

– Pescarusi, dintre care unul prins intr-o fotografie perfecta (pe care o public, sper, cu acordul autorului ;))

Picture 563

– Singuratatea impacata a unei plaje pustii

Picture 532

-Si dor mult mult de umeri ingropati in nisip si timp fara nume sau numere.





Locuri

20 04 2009

   

Iubim cel mai mult locurile in care am fost odata fericiti. Si suntem din nou, mereu, cand ajungem acolo: ne incalzeste amintirea unei fericiri trecute.
Iarba, dealurile, cerul cu nori au gustul copilariei.
Iertati melancolia.
Am fost acasa.

    

picture-0721

picture-017

picture-086

picture-1021

picture-1251





Cele mai placute lucruri in viata

3 04 2009

  

morning_song_by_amma_lirio

Am primit anul trecut (well, ras-trecut) un cadouas de la cineva care continea cuvintele: The Best Things In Life Aren’t Things. A fost filozofia mea vreo cateva saptamani. 🙂 M-am trezit cu cuvintele in cap astazi, si se pare ca inca mai este filozofia mea. 🙂
 
Cele mai placute lucruri in viata:
  • diminetile luminoase, cand te trezesti in cantec de gugustiuci (imi aduc aminte de diminetile copilariei)
  • prima zi din primavara cand e suficient de cald incat sa te incalti din nou cu pantofii (a.k.a. today! 🙂 )
  • sa auzi din intamplare o melodie pe care n-ai mai auzit-o de cand aveai 14 ani si dansai bluzuri in discoteca :))
  • Seinfeld! 😀
  • plimbarile pe faleza, mana in mana, la lasarea serii si fotografiile facute
  • cele 5 minute cat mai stai in pat dupa ce suna ceasul 🙂
  • o seara de mai (NU a lui Banica :P)
  • Casablanca si un pahar de vin rosu (ce zici? 🙂 )
  • o seara la teatru sau la un concert al lui Nicu Alifantis, sau orice alt spectacol care uneste oamenii pentru o clipa
  • urme de pasi pe nisipul ud de la malul marii
  • peisajul ce se deruleaza prin fereastra si melancolia unui drum lung
  • planuri mici si frumoase (mai frumoase decat cele mari)
  • Gael Garcia Bernal 😆
  • o pajiste cu maci
  • orice drum nou pe care mergi, fara sa stii incotro duce…