Din ce e facut un an

21 12 2009

Ma gandeam la acest an care se apropie de sfarsit. Si ma gandeam si la anul trecut, si la cel dinainte. Cate de multi pasi am facut in fiecare! Pasii aceea inevitabili, care sunt atat de banali prin universalitatea lor: am terminat o facultate, mi-am luat un prim job, am calatorit, mi-am luat un alt job, mai bun, am calatorit si mai mult, m-am indragostit, am intarit aceasta iubire, am lasat-o sa ma cuprinda, am calatorit si mai departe :). Sunt banale, cum am spus, inevitabile, cum am spus. Sunt pasii pe care ii face oricine.

I grew as a person, e iarasi un cliseu, but I did. La fel, am facut lucruri pe care mereu mi-am dorit sa le fac. Am fost fericita prin mine si prin altcineva. Am iubit, am calatorit, am facut fotografii, am castigat, am primit, am reusit lucruri, am scris, am citit, am descoperit. A fost un an frumos.

Il tin adunat in lucruri mici, in fotografii, in mail-uri scrise, in mici cadouri, in amintiri. Lucruri care nu se pierd, lucruri care lasa urme.

Zambetul rasare la amintirea unei nopti cu ferestra deschisa spre ploaie, sau la amintirea ninsorii feerice de la Busteni, sau a pescarusului prins in poza,  sau a versurilor unei melodii, sau a unora din multele imbratisari, sau… Imi definesc anul cu lucruri mici, mici puncte de reper, un zambet, un drum, o strangere de mana, o gluma buna, o dimineata somnoroasa, o plimbare prin parc, un concert, o descoperire.

Imi definesc anul prin experientele adunate, lista lunga de filme vazute, cartile citite, muzica descoperita, locurile vazute. Toate la un loc, adunate, creeaza savoarea anului 2009. Se vor pierde detalii, cu timpul, dar gustul va ramane. A fost un an frumos.





Presentiment

20 08 2009
             
Summer__s_Gone_by_amma_lirio
          
Eu zilele astea ma transform. Sau ma caut. In orice caz, nu sunt eu, asa cum ma cunosteam. Si imi dau seama ca nu mai sunt eu, asa cum ma stiam, de ceva timp.
 
Schimbarea asta m-a luat pe neasteptate, desi ea a venit usor usor. Cum si de ce s-a intamplat nu stiu (desi e usor sa spun ‘EL’)
 
Si mai mult decat atat, am impresia ca sunt in fata unei usi intredeschise in spatele careia ma asteapta o revelatie (E si asta un fel de presentiment al toamnei).
 
Vara a parut scurta timp de 2 luni, dar saptamana trecuta timpul s-a revarsat generos si a umplut clipele. Si iata cum soarele galben de sfarsit de august imi face sufletul sa miroasa a toamna, iar primele frunze galbene care il filtreaza imi incarca palmele cu greutatea dulce a copilariei.
 
Si un drum nu tocmai lung, doar nou si flori nu tocmai frumoase, doar colorate ma fac sa zambesc cu zambet de copil si sa simt trecutul sub talpi, paradoxal.
 
Si da, m-am umplut de vara zilele astea. Doar timpul care nu-si numara pasii, doar soarele si tacerea din mijlocul valurilor, firele de nisip ce aluneca printre degete sau putine scoici adunate si uitate, doar un drum lung in zori de zi, gari pustii si luminoase, un popas usor confuz, o inserare, o plimbare, el… asta e vara.
 
Si o seara lunga si rece cu o patura calda pe umeri, povesti cu dramatisme de liceeni pe terase, o incheietura subtire si calda prinsa pe o trecere de pietoni, vant in par si Iris pe faleza, we live under the same sky cu 2 oameni despartiti, fiori ca la primul sarut cand de fapt e al o mie-lea, el… asta e toamna.
 
Vreau fotografii, odata cu toamna. Vreau unghiuri si ceruri deschise, vreau sharp si blur, vreau macro, vreau culori. Vreau sa creez. Vreau sa scriu, sa citesc, sa descopar, sa inventez.
 
Sunt cuprinsa de freamat, zambet, soare inca.
                      




Liquid

16 06 2009
      
d5c171b3d49266f2a24e6ebb42cc1b1b
Foto de aici.
    
Am momente in care ma simt lichida. Dupa-amiaza de duminica, inceput de primavara, vant inca rece umfla perdeaua, capul meu pe umarul lui. Muzica suficient de departe incat sa nu-i aud cuvintele, ci doar sa ii simt ritmul curgand prin mine. Tacerea din jurul nostru nu apasa, ci mangaie. Vantul starneste un parfum usor, atingand buchetul de frezii aproape ofilite. Ochii inchisi isi impletesc genele. Am impresia ca din degetul mare al piciorului stang imi picura pe podea stropi mari de vopsea verde. E completare.
 
Citesc, din cand in cand, cuvinte care imi vorbesc: ma cuprind, ma zguduie, ma ravasesc, ma mangaie. Am deseori impresia ca ele, cuvintele ma inteleg pe mine, desi cel mai probabil eu le inteleg pe ele. Si cuvintele acelea, ale altora, ma ating pe mine si ma transforma. Sunt picaturi mici de ploaie, clade sau reci, care imi aluneca pe piele. Si picatura dupa picatura, cuvant dupa cuvant, am impresia ca eu insami ma transform intr-un intreg corp lichid, pregatita sa ma revars. E inspiratie.
 
Sunt melodii vechi. Le ascult de cele mai multe ori din intamplare, ma surprind intr-un maxi taxi aglomerat sau intr-o sambata dimineata monotona la servici. Ma cuprind cu versurile si muzica lor si le imbratisez la randu-mi ca pe-un prieten vechi. Si imi izvorasc in suflet amintiri ale altor timpuri, parfumul vreunei nopti, emotiile vreunei iubiri. Imi izvoraste, mic si linistit, un rau ce poarta in el toata copilaria. Si imi umple sufletul. E liniste.
   
    




feeling right – potriviri

19 03 2009

   

cosinela

   

Si iar am puternicul sentiment al sensului, gasit in versurile sau ritmul unei melodii, ceva ce ti se pare ca intelegi, ceva cu care te indentifici, ceva ce ti se potriveste. E o melodie, e pozitia in care iti tii piciorul inclinat, e mirosul inceputului de primavara, e gandul ca esti un om completat de alt om, e sentimentul ca asta este ora potrivita pentru exact ce faci acum si nu ai vrea sa faci altceva, e felul in care lumina soarelui se misca pe perete, este felul in care o culoare se aseaza moale si linistita pe pielea ta – e totul being right, feeling right. Cat de mult inseamna sa te simti bine in piele ta, sa ti se potriveasca cine esti, sa ti se potriveasca timpul, lumea.

 





what love means

26 02 2009
   
oh-it-is-love-by-little-pretty
   Foto de aici.
 
Citeam zilele trecute pe net despre cum vad copii dragostea. Sunt geniali, ca de obicei! O definesc cu induioasatoare inocenta asa:
        
  •  „When my grandmother got arthritis, she couldn’t bend over and paint her toenails anymore. So my grandfather does it for her all the time, even when his hands got arthritis too. That’s love.” – Rebecca – age 8
  •  „When someone loves you, the way they say your name is different.
    You just know that your name is safe in their mouth.” – Billy – age 4
  • „Love is when a girl puts on perfume and a boy puts on shaving cologne
    and they go out and smell each other.” – Karl – age 5
  • „Love is when you go out to eat and give somebody most of your French fries without making them give you any of theirs.” – Chrissy – age 6
  • „Love is what makes you smile when you’re tired.” – Terri – age 4
  •  „Love is when my mommy makes coffee for my daddy and she takes a sip before giving it to him, to make sure the taste is OK.” – Danny – age 7
  • „Love is what’s in the room with you at Christmas if you stop opening presents and listen.” – Bobby – age 7
  • „Love is when you tell a guy you like his shirt, then he wears it
    everyday.” – Noelle – age 7
  • „Love is like a little old woman and a little old man who are still
     friends even after they know each other so well.” – Tommy – age 6
  • „Love is when your puppy licks your face even after you left him alone all day.” – Mary Ann – age 4
  • „I know my older sister loves me because she gives me all her old clothes and has to go out and buy new ones.” – Lauren – age 4
  •  „When you love somebody, your eyelashes go up and down and little stars come out of you.”  – Karen – age 7
  • „You really shouldn’t say ‘I love you’ unless you mean it. But if you mean it, you should say it a lot. People forget.” – Jessica – age 8

         

In primul rand, mi-a dat o dorinta nebuna de a saruta pe obrajori orice copilas mi-ar fi aparut in cale 😀 pentru felul lor de a vedea lucrurile in forma cea mai simpla! In al doilea rand, it made me think… daca am si eu o definitie despre dragoste… Well, I don’t. Dar am cateva… sa le zic pareri?… mai degraba concluzii la care am ajuns cu timpul:
     
  •  Iubirea inseamna comunicare + echilibru + timing.
  •  Iubirea exista doar daca e reciproca. O iubire unilaterala e doar pseudo-
  •  Cand iubesti o persoana, nu poti sa o iubesti decat cu totul. Si daca trebuie sa spui pentru ce o iubesti, o sa incepi sa enumeri lucrurile cele mai mici si aparent nesemnificative. 🙂
  •  Indragostitii isi creeaza propria lor lume mica, ai carei singuri locuitori sunt ei doi.
  •  Nu poti iubi pe altcineva fara sa te iubesti pe tine.
  •  Cateodata momentul creeaza dragostea, dar de cele mai multe ori dragostea creeaza momentul.
  •  Dorul face parte din iubire. Dorul face parte din orice, pentru mine.
  •  Orice iubire trecuta, pierduta sau gonita, ramane totusi parte din tine.
  •  Iubirea depinde de timp.
  •  Prefer sa spun ‘iubire’ nu ‘dragoste’. Nu stiu de ce.

         

         Ma intreb, voi la ce concluzii ati ajuns despre iubire?

            




Am I romantic? ;)

3 02 2009

 

They say I’m not the most romantic person. 😛

Dar cateodata sunt atat de romantica si de mushy si de calda si de plina de frematare incat fredonez ca pe o tantra, din nou si din nou, versurile urmatoare:

“I am thinking it’s a sign
That the freckles in our eyes are mirror images
And when we kiss they’re perfectly aligned
I have to speculate
That God himself did make
Us into corresponding shapes
Like puzzle pieces from the clay”

🙂

Cateodata, for no specific reason, devin romantica si revarsatoare ca o ploaie calda si stresez oamenii din jurul meu cu clipitul incet din gene, de parca exista un mare secret al lumii, datator de fericire gratuita si permanenta si numai eu il stiu. Si atunci citez, putin gresit, o replica dintr-un film vechi:

(I think of you) when I tie my shoes, when I peel an orange, when I drive my car.

Si tot cand sunt romantica si excessively sentimental, caut prin calculator o poezie auzita intr-un dulceag film vechi:

It wasn’t when you left I felt you gone,
Or even on that first astounding dawn
When I flung out my hand, still half-asleep,
To comfort you, and found the empty sheet.
Or even one week later, when at noon
By accident I cooked a meal for two.
Or even when a rainstorm shook the eaves
And silence struck too awful to believe.
No, seasons passed before I felt the loss:
A bloom, a burn, an unexpected frost,
Then New Year’s came. And just like every year,
I toasted possibility and cheered.
Then kicking home into the holy night
I stopped: no voice complained of too much white.

But that’s pretty much it. 😛





numele lui

17 01 2009
Pentru numele lui nu e loc pe pagini virtuale.
 
In schimb e loc in palmele mele. Si in ochii mei. Si mai ales pe buze. 🙂
 
Nu stiu voi, dar eu cand ma indragostesc, printre altele, ma indragostesc invariabil si de numele lui. Si ii tin numele, innodat cu panglici rosii, exact in palme, in ochi si pe buze. 🙂
 
Ador sa ii spun numele. Si ador acea etapa cand trec de la a povesti despre el ca fiind ‘prietenul meu’ la a vorbi despre el rostindu-i numele. Atat, numele lui, fara apozitii. Daca sunt indragostita, o sa-ti dai seama de asta dupa felul in care ii spun numele. E totul acolo, in acele cateva litere si in felul in care buzele mele le inconjoara. 🙂
one